Nutri-Score este un logo cu cinci litere, de la A la E, colorate de la verde închis la roșu-portocaliu, care rezumă calitatea nutrițională a unui aliment pe baza compoziției lui la 100 g sau 100 ml. Litera A indică cel mai favorabil profil nutrițional din categoria respectivă, iar litera E pe cel mai puțin favorabil. Scopul lui este să te ajute să alegi rapid între produse similare, fără să citești tot tabelul nutrițional.
Sistemul e simplu la suprafață, dar are reguli și limite pe care merită să le cunoști ca să nu-l folosești greșit. Mai jos afli de unde vine, cum se calculează, unde funcționează bine, ce nu vede și cum se compară cu alte sisteme de pe fața ambalajului. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate; dacă ai o dietă prescrisă, scorul unui produs nu ține loc de recomandarea medicului sau a nutriționistului-dietetician.
Ce este Nutri-Score și de unde vine
Nutri-Score este un sistem de etichetare nutrițională pe fața ambalajului, dezvoltat în Franța de cercetători în nutriție și sănătate publică și adoptat oficial acolo ca schemă recomandată. Algoritmul său pornește de la un model de profil nutrițional creat inițial în Regatul Unit.
În prezent, folosirea lui este voluntară: nu există o obligație europeană de a-l afișa. Mai multe țări, printre care Franța, Belgia, Germania, Spania și Țările de Jos, îl recomandă oficial și îl administrează în comun, printr-un comitet de coordonare și un comitet științific care decide modificările algoritmului. În magazinele din România îl întâlnești mai ales pe produse fabricate pentru piețele unde schema e răspândită sau pe produsele producătorilor care au ales să-l folosească.
Ce reprezintă literele
| Litera | Culoarea | Semnificația |
|---|---|---|
| A | verde închis | profil nutrițional cel mai favorabil din categorie |
| B | verde deschis | profil favorabil |
| C | galben | profil intermediar |
| D | portocaliu deschis | profil mai puțin favorabil |
| E | portocaliu închis spre roșu | profil cel mai puțin favorabil |
Litera afișată este mărită și evidențiată, iar celelalte rămân vizibile, ca să vezi imediat poziția produsului pe scală.
Cum se calculează scorul
Scorul rezultă dintr-un bilanț între componente „nefavorabile” și componente „favorabile”, toate raportate la 100 g sau 100 ml de produs. Fiecare componentă primește puncte după cantitatea ei, iar rezultatul final este transformat într-o literă.
| Componente care adaugă puncte nefavorabile | Componente care scad scorul (favorabile) |
|---|---|
| Valoarea energetică | Fibrele |
| Zaharurile | Proteinele |
| Acizii grași saturați | Fructele, legumele și leguminoasele |
| Sarea (sodiul) | În anumite categorii, unele uleiuri, nuci și semințe |
Calculul, pe scurt:
- Se acordă puncte pentru energie, zaharuri, grăsimi saturate și sare: cu cât cantitatea e mai mare, cu atât mai multe puncte.
- Se acordă puncte pentru fibre, proteine și conținutul de fructe, legume și leguminoase.
- Din punctele nefavorabile se scad punctele favorabile, cu o regulă care limitează contribuția proteinelor la produsele cu un profil foarte nefavorabil, ca să nu „salveze” un aliment dulce sau gras.
- Scorul final este încadrat într-una din cele cinci clase, după praguri diferite pentru alimentele solide și pentru băuturi.
Toate datele vin din declarația nutrițională și din rețetă, adică din aceleași cifre pe care le poți citi pe spatele ambalajului, cum explică ghidul complet al etichetei nutriționale.
Categoriile cu reguli separate
Algoritmul nu tratează toate alimentele la fel, pentru că unele grupe ar fi altfel dezavantajate sau favorizate în mod absurd. Există praguri și reguli proprii pentru câteva categorii.
- Băuturile sunt evaluate mai sever, pentru că zahărul din lichide sățură puțin; apa este reperul pentru cea mai bună clasă. Versiunea revizuită a algoritmului penalizează și prezența îndulcitorilor în băuturi.
- Grăsimile, uleiurile, nucile și semințele au un calcul care ține cont de raportul dintre grăsimile saturate și grăsimile totale, astfel încât uleiurile bogate în grăsimi nesaturate să fie diferențiate de cele bogate în grăsimi saturate.
- Brânzeturile au o regulă specifică privind proteinele, pentru a reflecta aportul lor de calciu.
- Carnea roșie primește, în versiunea revizuită, mai puține puncte favorabile pentru proteine, ca să reflecte recomandările de a o consuma cu moderație.
Algoritmul a fost actualizat de comitetul științific pe baza datelor noi, iar actualizările au schimbat clasa unor produse. De aceea două ambalaje ale aceluiași produs, fabricate la momente diferite, pot purta litere diferite.
Important: Un ulei de măsline va avea aproape întotdeauna o literă mai slabă decât un iaurt degresat, pentru că este grăsime pură. Asta nu înseamnă că uleiul e „rău”, ci că Nutri-Score nu e făcut să compare uleiul cu iaurtul. Rolul grăsimilor nesaturate e explicat în grăsimile saturate, nesaturate și trans.
Unde este Nutri-Score cu adevărat util
Nutri-Score funcționează cel mai bine ca instrument de comparație rapidă între produse din aceeași categorie, cu aceeași utilizare. Aceasta este întrebarea la care răspunde corect: dintre aceste cereale pentru mic dejun, care are profilul nutrițional mai bun?
Exemple de comparații potrivite:
- două sau trei tipuri de cereale pentru mic dejun;
- iaurturi cu fructe de la producători diferiți;
- pizze congelate cu toppinguri asemănătoare;
- supe gata preparate;
- biscuiți din același raft.
Exemple de comparații nepotrivite:
- ulei cu suc;
- brânză cu pâine;
- un desert cu o salată.
Un avantaj real e viteza: în fața unui raft cu zeci de produse aproape identice, litera îți reduce opțiunile la câteva, pe care le poți verifica apoi pe etichetă. Cercetările pe consumatori sugerează că logo-urile colorate, sintetice, sunt înțelese mai ușor decât tabelele de cifre, mai ales când timpul de decizie la raft e scurt.
Limitele: ce nu vede algoritmul
Nutri-Score măsoară un anumit profil de nutrienți, nu „sănătatea” unui aliment în ansamblu. Câteva dimensiuni importante rămân în afara calculului.
| Ce nu ia în calcul | De ce contează |
|---|---|
| Gradul de procesare | Un produs ultraprocesat reformulat poate primi o literă bună |
| Aditivii | Coloranții, îndulcitorii sau emulgatorii nu modifică scorul la alimentele solide |
| Vitaminele și mineralele | Alimente bogate în micronutrienți pot avea o literă slabă |
| Porția obișnuită | Scorul e la 100 g, deși sosurile sau condimentele se mănâncă în cantități mici |
| Tiparul alimentar | O literă A mâncată în exces nu face o dietă echilibrată |
| Grăsimile trans și tipul de zahăr | Scorul nu deosebește zahărul adăugat de cel natural |
Efectele în practică
Câteva consecințe concrete ale acestor limite:
- Un produs „light” cu îndulcitori, aditivi și fibre adăugate poate primi o literă mai bună decât o brânză tradițională cu doar trei ingrediente.
- Un pachet de nuci simple poate avea o literă intermediară din cauza energiei mari, deși este un aliment cu densitate nutritivă ridicată; diferența dintre aceste noțiuni e explicată în densitatea nutritivă a alimentelor.
- Producătorii pot reformula rețetele ca să urce o clasă, ceea ce poate fi o îmbunătățire reală (mai puțină sare, mai puțin zahăr) sau doar o optimizare a cifrelor.
Pentru dimensiunea legată de procesare, care lipsește din Nutri-Score, citește ghidul despre alimentele ultraprocesate și clasificarea NOVA.
Nutri-Score în comparație cu alte sisteme
Nutri-Score nu este singurul sistem de pe fața ambalajului. Fiecare sistem răspunde la o întrebare puțin diferită, iar în magazinele europene le poți întâlni pe mai multe.
| Sistem | Unde e folosit | Cum arată | Ce îți spune |
|---|---|---|---|
| Nutri-Score | Mai multe țări din UE | Scală A–E colorată | Profil general, pentru comparații în aceeași categorie |
| Semaforul nutrițional | Regatul Unit | Culori verde, galben, roșu pentru fiecare nutrient | Cât de multe grăsimi, saturate, zaharuri și sare are produsul |
| Simbolul Keyhole | Țările nordice | Un simbol de aprobare | Că produsul e o opțiune mai bună în grupa lui |
| NutrInform Battery | Propus în Italia | Baterii pe porție | Procentul din aportul de referință acoperit de o porție |
| Procentele din aportul de referință | Oriunde în UE, voluntar | Cifre pe porție | Ce parte dintr-o zi aduce o porție |
Sistemele pe porție au avantajul că se apropie de cât mănânci, dar depind de porția aleasă de producător, cum explică ghidul despre porție și valorile la 100 g. Sistemele sintetice, ca Nutri-Score, sunt mai rapide, dar ascund detaliile. Discuțiile despre o schemă armonizată la nivelul UE nu s-au încheiat, așa că diversitatea de sisteme rămâne.
Cum folosești corect Nutri-Score la cumpărături
Cel mai bine folosești Nutri-Score ca prim filtru, urmat de o verificare rapidă a etichetei. Iată o rutină în patru pași:
- Rămâi în aceeași categorie: compară doar produse care au aceeași utilizare în meniul tău.
- Folosește litera ca să restrângi alegerea, nu ca verdict final.
- Verifică tabelul nutrițional la rândurile care contează pentru acel produs: zaharuri la iaurturi și cereale, sare la supe și mezeluri.
- Citește lista de ingrediente ca să vezi ce a dus la litera bună: fructe și cereale integrale sau fibre izolate și îndulcitori adăugați. Regulile ei sunt în lista de ingrediente și ordinea ei.
Sfat: Când un produs fără Nutri-Score stă lângă unul cu Nutri-Score, nu-l considera automat mai slab. Afișarea e voluntară; uită-te în tabelul nutrițional și fă tu comparația la 100 g.
Mențiunile de tipul „bogat în fibre” sau „fără zahăr adăugat” de lângă logo au reguli separate, cu praguri fixe, explicate în mențiunile nutriționale.
Ideile principale despre Nutri-Score
Nutri-Score este un rezumat util al profilului nutrițional al unui aliment, calculat la 100 g dintr-un bilanț între energie, zaharuri, grăsimi saturate și sare, pe de o parte, și fibre, proteine și fructe sau legume, pe de altă parte. Este bun pentru a alege rapid între produse similare și slab pentru a compara categorii diferite sau pentru a judeca un aliment în sine.
De reținut:
- A este cel mai favorabil profil din categorie, E cel mai puțin favorabil;
- afișarea este voluntară în UE;
- compară doar produse din aceeași categorie;
- scorul nu vede procesarea, aditivii, vitaminele sau porția;
- algoritmul a fost revizuit, iar clasa unui produs se poate schimba;
- folosește litera ca prim filtru, apoi citește tabelul și ingredientele.
Întrebări frecvente
Este Nutri-Score obligatoriu în România?
Nu. Nutri-Score este un sistem voluntar, iar în România îl vezi pe produsele producătorilor care aleg să-l afișeze, mai ales pe cele fabricate pentru piețe unde schema e recomandată.
Un produs cu Nutri-Score A poate fi consumat oricât?
Nu. Litera arată profilul nutrițional la 100 g în comparație cu produse similare, nu cantitatea potrivită pentru tine. Echilibrul vine din ansamblul alimentației.
De ce uleiul de măsline nu are Nutri-Score A?
Pentru că este o grăsime concentrată, cu multă energie la 100 g. Algoritmul diferențiază uleiurile între ele după tipul de grăsimi, dar nu e făcut să compare uleiul cu alte categorii de alimente.
Poate un produs ultraprocesat să aibă Nutri-Score bun?
Da. Nutri-Score nu ia în calcul gradul de procesare și, la alimentele solide, nici aditivii, așa că un produs reformulat poate obține o literă bună. Lista de ingrediente te ajută să vezi diferența.
Cum compar două produse dacă doar unul are Nutri-Score?
Folosește tabelul nutrițional al ambelor la 100 g sau 100 ml și compară zaharurile, grăsimile saturate, sarea, fibrele și proteinele. Lipsa logo-ului nu spune nimic despre calitatea produsului.
