Cuprins 6 secțiuni
Fluorul este un mineral cunoscut aproape exclusiv prin pasta de dinți, dar rolul lui începe cu mult înainte de periuță: ajunge în corp prin apă și alimente și se depune în dinți și oase. Este, ca și cuprul sau manganul, un oligoelement, adică un mineral necesar în cantități mici. În cazul fluorului, diferența dintre cantitatea utilă și cea în exces este destul de îngustă, iar de aceea merită înțeles pe larg.
Mai jos vezi cum protejează fluorul smalțul, din ce surse îl primești în mod obișnuit, ce se întâmplă când ai prea mult și de ce nu este nevoie să îl cauți special în alimentația de zi cu zi. Contextul general al mineralelor este explicat în Mineralele din alimentație: ghid complet al rolurilor lor.
Cum protejează fluorul dinții?
Fluorul întărește smalțul, stratul exterior al dintelui, prin formarea unui cristal numit fluorapatită, mai rezistent la acizi decât cristalul obișnuit. Smalțul este alcătuit în mare parte din hidroxiapatită, un compus de calciu și fosfor, iar fluorul se poate integra în această structură.
Acțiunea are două componente:
- efectul local, în gură: fluorul din salivă și din pasta de dinți ajută smalțul să se remineralizeze după ce acizii bacteriilor l-au atacat;
- efectul sistemic, în timpul formării dinților: la copii, fluorul ingerat se încorporează în dinții care încă nu au erupt.
Cercetările au arătat că efectul local, adică contactul direct cu dintele, este cel mai important la adulți. Asta explică de ce igiena orală zilnică cu produse fluorurate contează mai mult decât orice aliment. Pentru cele două minerale cu care fluorul formează cristalul, vezi Calciul: surse alimentare și factorii care ajută absorbția și Fosforul în alimentație: rol, surse și echilibrul cu calciul.
De unde primești fluor?
Principalele surse sunt apa potabilă, ceaiul, peștele marin consumat cu oase și produsele de igienă orală. Alimentele obișnuite conțin în general puțin fluor, așa că aportul depinde mult de apa pe care o bei.
| Sursă | Cât contribuie | Observații |
|---|---|---|
| Apa de băut | adesea cea mai mare parte | variază mult după zonă; unele ape sunt fluorurate natural sau artificial |
| Ceai | vizibil, mai ales ceaiul negru și verde | planta acumulează fluor din sol |
| Pește și fructe de mare | moderat | peștii mici consumați cu oase conțin mai mult |
| Pasta și apa de gură | în principal local | se înghite o cantitate mică |
| Alte alimente | mic | depinde de apa folosită la gătit |
Concentrația din apă este reglementată în multe țări, iar în unele zone se adaugă fluor în rețeaua publică. Din apa îmbuteliată, cantitatea apare adesea pe etichetă, alături de alte minerale. Cum citești aceste informații găsești în articolul despre Apa minerală: cum citești eticheta și mineralizarea.
Sfat: dacă vrei să știi cât fluor conține apa pe care o bei, verifică eticheta apei îmbuteliate sau cere informații de la furnizorul de apă din zona ta.
Ce se întâmplă dacă ai prea mult fluor?
Excesul de fluor în perioada de formare a dinților poate produce fluoroza dentară, adică apariția unor pete albicioase sau, rar, maronii, pe smalț. Nu este o boală a întregului organism, ci o modificare, de obicei ușoară, a aspectului dinților.
De ce sunt vizați copiii mici
Fluoroza apare când fluorul este ingerat în exces cât timp dinții definitivi se formează sub gingie, adică în primii ani de viață. De aceea, pentru copiii mici, recomandările stomatologice insistă pe o cantitate mică de pastă și pe supravegherea periajului, ca pasta să nu fie înghițită.
Excesul prelungit la adulți
La adulți, aportul foarte mare pe termen lung, de exemplu dintr-o apă de fântână cu mult fluor natural, poate afecta oasele. Situațiile sunt legate de zone geografice specifice și se verifică prin analiza apei, nu prin alimentație.
Atenție: nu da copilului suplimente cu fluor și nu schimba tipul de pastă fără sfatul medicului pediatru sau al stomatologului. Doza potrivită depinde de vârstă și de fluorul din apa locuinței.
Este nevoie să cauți fluor în alimente?
În general nu, pentru că nu este un nutrient pe care să îl planifici în farfurie. Aportul se completează natural din apă, ceai și peștele pe care îl mănânci, iar igiena dentară cu pastă fluorurată adaugă efectul local.
Ce contează mai mult pentru dinți decât fluorul din alimente este frecvența zahărului. Bacteriile din placa dentară transformă zaharurile în acizi, iar acizii atacă smalțul. Cu cât mănânci mai des dulciuri sau bei băuturi îndulcite, cu atât smalțul petrece mai mult timp în mediu acid. Diferența dintre zaharurile adăugate și cele naturale este tratată în Zaharurile adăugate și cele naturale: ce spun recomandările.
Alți factori care sprijină sănătatea dinților:
- aportul de calciu și fosfor, din lactate, pește sau legume cu frunze;
- vitamina D, care ajută la utilizarea calciului, explicată în Vitamina D: rolul ei, soarele și sursele din alimentație;
- saliva, stimulată de masticație și de alimentele crocante;
- controalele regulate la stomatolog.
Cum folosești corect fluorul în rutina zilnică?
Fluorul funcționează cel mai bine când rămâne în contact cu dintele, nu când este înghițit. La adulți, o pastă cu fluor, folosită de două ori pe zi, este recomandarea obișnuită. După periaj, mulți stomatologi sfătuiesc să scuipi pasta fără a clăti prea energic, ca stratul subțire de fluor să rămână pe smalț.
Pentru copii, cantitatea de pastă se adaptează la vârstă, iar periajul se face sub supravegherea unui adult. Dacă locuiești într-o zonă cu fluor natural ridicat în apă, stomatologul poate recomanda o pastă cu un conținut mai mic.
Întrebări frecvente
Fluorul este un nutrient necesar?
Este considerat benefic pentru sănătatea dinților și a oaselor, dar nu se comportă ca o vitamină sau ca fierul. Efectul principal al fluorului este local, pe smalț.
Apa de la robinet conține fluor?
Depinde de zonă. Unele ape conțin natural fluor, altele nu, iar în unele țări se adaugă controlat în rețea. Furnizorul de apă poate comunica valorile din localitatea ta.
Ceaiul poate da prea mult fluor?
La un consum obișnuit, de câteva cești pe zi, nu. Problema ar putea apărea doar la cantități foarte mari, constante, de ceai foarte concentrat, caz în care merită discutat cu medicul.
Pasta de dinți fără fluor este o alegere bună?
Pentru majoritatea oamenilor, pasta cu fluor protejează mai bine împotriva cariilor. Dacă ai motive să eviți fluorul, discută cu stomatologul despre alternative potrivite.
Pot înlocui periajul cu alimente bogate în fluor?
Nu, pentru că alimentele aduc mult mai puțin fluor decât igiena orală zilnică și nu acționează pe suprafața dintelui. Periajul și frecvența redusă a zahărului rămân bazele protecției.
