Cuprins 7 secțiuni
Vitamina K este vitamina liposolubilă fără de care sângele nu se poate coagula normal. Litera K vine de la cuvântul german „Koagulation”, ceea ce arată direct rolul ei de bază: activează proteinele din ficat care opresc sângerarea după o tăietură.
Pe lângă coagulare, vitamina K intervine în felul în care calciul ajunge în oase și nu rămâne în vasele de sânge. Mai jos afli diferența dintre vitamina K1 și K2, în ce alimente le găsești, de ce legumele verzi nu se evită la tratamentul cu anticoagulante și de ce nou-născuții primesc o doză de vitamina K. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc recomandările medicului, mai ales dacă urmezi un tratament cu anticoagulante.
Ce este vitamina K și câte forme are
Vitamina K are două forme naturale principale: K1 (filochinona), din plante, și K2 (menachinonele), din produse animale și alimente fermentate, plus o formă sintetică, K3, care nu se mai folosește la om. K2 are mai multe variante, notate MK-4, MK-7 și altele, cu lanțuri de lungimi diferite.
Fiind liposolubilă, se absoarbe mai bine împreună cu grăsimi și se depozitează parțial în ficat și în țesutul gras. Cum diferă vitaminele care se dizolvă în grăsime de cele hidrosolubile se vede în Vitaminele liposolubile și hidrosolubile: diferențe. Alături de vitamina E, tratată în Vitamina E și vitamina K: roluri mai puțin cunoscute, K completează grupul vitaminelor liposolubile mai puțin cunoscute.
Bacteriile din intestinul gros produc ele însele forme de K2, dar contribuția lor la nevoia zilnică este încă discutată de cercetători. Alimentele rămân sursa principală.
Cum ajută vitamina K sângele să se coaguleze
Vitamina K permite ficatului să „încarce” mai mulți factori de coagulare cu o grupare chimică prin care se pot lega de calciu, iar fără această etapă ei rămân inactivi. Coagularea este un lanț de reacții în care fiecare factor îl activează pe următorul, până se formează cheagul.
La adulții sănătoși, un deficit de vitamină K este rar, pentru că este prezentă în multe legume și parțial produsă de bacteriile intestinale. Poate apărea însă în boli care scad absorbția grăsimilor (boala celiacă, afecțiuni ale ficatului sau ale pancreasului), după tratamente prelungite cu antibiotice sau la consum foarte scăzut de legume.
Semnul principal este sângerarea ușoară: vânătăi apărute fără lovitură, sângerări ale gingiilor sau nasului, sânge în urină sau scaun. Orice sângerare neobișnuită se evaluează medical, nu se tratează cu alimente.
Vitamina K a nou-născuților: de ce se administrează
Nou-născuții primesc de rutină vitamina K, de obicei prin injecție, pentru că se nasc cu rezerve foarte mici. Vitamina K trece greu prin placentă, laptele matern conține puțină, iar intestinul bebelușului nu are încă bacteriile care o produc.
Fără acest aport, unii copii pot dezvolta boala hemoragică a nou-născutului, cu sângerări uneori grave. Este una dintre intervențiile preventive cele mai simple în neonatologie. Părinții care au întrebări despre procedură le pot discuta cu medicul neonatolog.
Unde găsești vitamina K în alimente
Vitamina K1 este concentrată în legumele cu frunze verzi, iar K2 în alimentele fermentate și în unele produse animale. Cu cât frunza este mai verde și mai întunecată, cu atât conține de obicei mai multă K1.
| Formă | Unde o găsești |
|---|---|
| K1 | Spanac, varză kale, broccoli, varză de Bruxelles, salată verde, pătrunjel, mărar |
| K1 | Uleiurile din soia și rapiță, în cantități mai mici |
| K2 | Murături fermentate, varză murată, iaurt și brânzeturi fermentate |
| K2 | Gălbenuș de ou, ficat, carne de pasăre |
| K2 (MK-7) | Natto, soia fermentată tradițională japoneză |
Absorbția din legume crește dacă le mănânci cu puțină grăsime, de exemplu ulei de măsline sau semințe. Un spanac fiert cu ulei, o salată de varză cu ulei de floarea-soarelui sau o supă cu mult mărar și pătrunjel acoperă ușor nevoia.
Varza murată, atât de prezentă în gastronomia românească, aduce nu doar vitamină C, ci și vitamina K2 produsă de bacterii în timpul fermentării. Dacă ești curios cum se mai pierd vitaminele la gătit, vezi Pierderea vitaminelor la gătit: ce metode le păstrează.
Vitamina K și medicamentele anticoagulante
Persoanele care iau anticoagulante de tip warfarină (antivitamine K) nu trebuie să evite legumele verzi, ci să le mănânce în cantități cât mai constante de la o zi la alta. Warfarina acționează blocând activarea vitaminei K, deci aportul variabil de vitamină K poate modifica efectul tratamentului.
Regula practică, confirmată de medici: dacă mănânci în mod obișnuit o porție de spanac sau de varză de două ori pe săptămână, continuă la fel. Atenția se pune pe schimbările bruște: o săptămână de „detox” cu sucuri verzi sau, invers, oprirea totală a legumelor.
Atenție: dacă urmezi un tratament anticoagulant, anunță medicul înainte să-ți schimbi radical alimentația sau să începi suplimente. Noile anticoagulante orale (cele care nu sunt warfarină) nu interacționează la fel cu vitamina K, dar medicul este cel care îți spune ce tip iei.
Vitamina K și oasele
Vitamina K activează osteocalcina, o proteină din oase care leagă calciul, ceea ce explică interesul pentru rolul ei în sănătatea scheletului. Studiile observaționale leagă un aport mai mare de vitamină K de un risc mai mic de fracturi, dar cercetările cu suplimente au dat rezultate mixte.
Oasele depind de un ansamblu de factori: calciul, vitamina D, proteinele, activitatea fizică, hormonii. Niciun nutrient singur nu le menține puternice. Despre aportul de calciu și absorbția lui poți citi în Calciul: surse alimentare și factorii care ajută absorbția. Vitamina K se obține cel mai simplu dintr-un meniu cu legume verzi zilnic, fără suplimente, care rămân o decizie medicală. Panorama completă a vitaminelor este în Vitaminele: ghid complet al rolurilor și surselor alimentare.
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre vitamina K1 și K2?
K1 vine din plante, în special din legume cu frunze verzi, iar K2 din alimente fermentate și produse animale. Ambele ajută coagularea, iar K2 pare mai implicată în fixarea calciului în oase.
Pot mânca spanac dacă iau warfarină?
Da, dar în cantități constante, aceleași de la o zi la alta. Medicul ajustează doza pe baza obiceiurilor tale, nu pe baza unei interdicții.
Vitamina K se pierde la gătit?
K1 este destul de stabilă la căldură și la fierbere, deci pierderile sunt mici. Este însă sensibilă la lumină, așa că păstrează uleiurile și legumele ferite de soare.
Un deficit de vitamină K este frecvent la adulți?
Nu, este rar la persoanele sănătoase. Apare mai ales în boli de absorbție, în boli de ficat sau după tratamente prelungite cu unele medicamente.
Varza murată conține vitamina K?
Da, conține K1 din varză și K2 produsă de bacteriile de fermentație. Este una dintre sursele tradiționale românești, alături de murături preparate natural.
